• Banca Transilvania, TLV este interesata in achizitia Bancii Romanesti......

 

Pentru orice investitie O&G ceea ce conteaza cel mai mult este cat va fi pretul petrolului dupa ce a fost cheltuit CAPEX si incepe productia. Pe de o parte, asta inseamna pretul fundamental, ceea ce Warren Buffett numeste "valoare intrinseca", Standardele Internationale de Evaluare numesc "alte valori decat valoarea de piata", iar Arabia Saudita numeste "pretul corect".

Acest pret trebuie sa ofere companiilor E&P suficiente stimulente pentru a dezvolta noi surse care sa inlocuiasca petrolul din surse clasice, care este folosit in prezent.

Este greu sa poti propune o cifra pentru acest pret, deoarece persoane diferite au pareri diferite. Cu cinci ani in urma, Arabia Saudita spunea ca "pretul corect" ar fi de 75 USD/ baril. Cand pretul petrolului Brent a ajuns la 120 USD/ baril, acestia au inceput sa spuna: "baieti, acest lucru se va termina in lacrimi", si  exact asta s-a intamplat.

Pe de alta parte, pretul pe care il vei obtine dupa ce vei investi CAPEX depinde de ceea ce face restul lumii in tot acest timp. Daca toate companiile E&P foreaza la capacitate maxima,  probabil vor urma momente dificile atunci cand vor trebui sa deschida robinetul. Dar, in cazul in care nu vor face acest lucru, cei care au avut curajul sa investeasca vor avea motive pentru a sarbatori.

Ce a spus Arabia Saudita acum cinci ani, ca petrolul la 120 USD/ baril va duce la un final nefericit? Ei, care ar fi avut doar de castigat in cazul in care pretul petrolului depasea cu mult cei 75 USD/ baril, bancile centrale aruncau cu bani in ei, iar Wall Street-ul scria bucuros instrumente financiare derivate de acoperire a riscului de productie la 100 USD/ baril pentru petrolul de sist. Si exact asta s-a intamplat! Ceea ce erat in totalitate previzibil. Ceea ce este mai surprinzator, este de ce toata lumea a fost atat de surprinsa?

Dar ceva cu adevarat surprinzator s-a intamplat in momentul in care petrolul a fost peste 100 USD/ baril, ceea ce nu era previzibil si nici in intregime surprinzator.

In 2013, pretul petrolului de sist la gura sondei a variat intre 70 si 95 USD/ baril, cu media la aproximativ 80. Potrivit Rystad Energy, in 2015, acesta a scazut la 40-50 USD/ baril, cu media la 45. Singura schimbare a fost infrastructura si tehnologia imbunatatite. In 2016, cu doua din trei platforme in conservare, sunt chilipiruri din belsug pentru orice curajos - sau nebun - care ar paria ca pretul nu o sa se duca in jos chiar si mai mult. Aceasta schimbare este evidentiata din  datele AIE, despre variatia petrolului de sist adus in piata/ platforma noua:

 

 

In ultimii trei ani, productia noua adusa in piata de noi platforme aproape s-a dublat. Pe parcursul ultimelor 18 luni, aproape ca s-a dublat din nou, si desi o cauza este incetinirea cu care sunt aduse in piata platformele "forate dar nefinalizate", probabil exista si un element de fracturare implicat.

Lasand la o parte ceea ce clientii isi pot permite sa plateasca, si in mod evident datorita programelor QE fiecare isi permite sa se mai indatoreze putin, pentru a nu schimba SUV-ul pe o bicicleta, acest numar este greu de judecat, daca clientii si-ar putea permite - din nou datorita programelor QE - petrol la 100 USD/ baril, cu siguranta ca si-ar permite sa il cumpere si la 30 sau ceva intre.

Asa ca lasand asta la o parte, pretul de baza este dictat de costurile implicate de punerea pe piata a petrolului din noi surse.

Privind pretul "fundamental" dintr-un alt unghi, ceea ce s-a intamplat atunci cand pretul petrolului era de 100 USD/ baril si peste, a fost un balon clasic, alimentat la fel ca si multe alte bule prin bani ieftini, pe de o parte, astfel incat clientii sa-si "permita" sa plateasca pretul, iar pe de alta parte, prin instrumente financiare derivate, care au asigurat pretul viitor la 100 USD/ baril, la fel ca instrumentele derivate scrise de AIG pentru a propti pretul caselor. Apoi a existat un esec.

Nu credeti ceea ce spun sefii bancilor centrale cu privire la modul "inteligent" in care se creaza aceste bule. Bulele si explozia lor au suma zero. Acestea nu creaza nici o valoare economica pe termen lung, astfel incat suma de bani platita mai mult decat "pretul fundamental" - vanzatorii castiga si cumparatorii pierd - trebuie matematic recuperata atunci cand pretul este sub cel fundamental - cumparatorii castiga, sau cel putin asa ar trebui, si vanzatorii pierd.

Acest lucru s-a intamplat si in bula locuintelor din SUA si pe bursele de actiuni.