• Banca Transilvania, TLV este interesata in achizitia Bancii Romanesti......

 

In urma intalniri de marti de la Doha, ministri pe probleme de petrol din Arabia Saudita, Venezuela, Qatar si Rusia au ajuns la un acord sa inghete productia la nivelul actual numai daca si alti producatori, in principal Irak si Iran, sunt de acord sa faca acest lucru. Acest "nivel actual" este aproape de maximul record: Arabia Saudita - 10,2 milioane de barile pe zi si Rusia - 10.9 milioane de barili pe zi. Mentinerea productiei aproape de "capacitate maxima", asta daca se alatura si altii, este "actiunea coordonata". Ministrul Petrolului din Qatar, Mohammed bin Saleh Al-Sada, a spus ca acest acord va ajuta la "stabilizarea pietei".

Inainte de a ignora aceasta incelegere ca fiind lipsita de sens, exista unele idei importante care trebuie precizate. John Kemp, intr-un articol pentru Reuters, identifica de ce acest anunt este important, chiar daca este lipsit de consecinte in acest moment.

Pentru context, iata ce a declarat ministrul saudit, Ali Naimi, anuntand acest acord:

"Motivul pentru care am fost de acord cu o potentiala inghetare a productiei este pur si simplu inceputul unui proces pe care il vom evalua in urmatoarele luni. Nu vrem o turnura semnificativa a pretului. Nu vrem o reducere a aprovizionarii. Nu vrem sa raspundem cererii. Vrem un pret al petrolului stabil".

Cateva aspecte privind posibila semnificatie:

  • Acordul de la Doha este un semn al unui dialog sanatos intre producatorii de petrol. Acest lucru este nou in acesta criza a petrolului. Mai important, John Kemp, observa ca acordurile de productie sunt realizate in mod traditional in etape.
  • Kemp: "Acordurile de succes profita adesea de slabiciunea temporala a tarilor producatoare specifice si, cel putin unii dintre participanti au trecut dreptul de a creste productia dincolo de nivelurile convenite, in viitor... acordurile de productie de succes au, de obicei, un domeniu de aplicare si o durata limitata, amanand problemele mai complicate si mai greu de rezolvat despre alocari de productie pentru mai tarziu".
  • Si aici este principalul argument al lui Kemp: "In acest sens, inghetarea productiei anuntata in Doha, ar putea fi vazuta ca un pas spre o intelegere mai ambitioasa si mai cuprinzatoare care va urma in urmatoarele luni".

Nu este o afacere transanta... pentru moment

Exista mai multe motive pentru un cinism rezervat in ceea ce priveste aceasta intelegere. In prezent, exista variabile "netraditionale" care ar putea foarte bine sa impiedice urmatoarele "etape" ale unei "actiuni coordonate" pentru reduceri de productie.

  1. Iranul nu este parte a acordului si nici nu a participat la intalnirea de la Doha. Iranul a revenit pe piata mondiala a petrolului luna trecuta, dupa ridicarea sanctiunilor. Iranul se pregateste sa exporte 500 de mii de barili pe zi in prezent, si un milion pana la sfarsitul anului. Deja acestia au trimis transporturi spre Europa si spre cumparatorii asiatici. Ministrul Petrolului, Bijan Zanganeh, a reiterat in urma intalnirii de la Doha ca Iranul nu ar fi de acord cu inghetarea productiei la nivelul actual, deoarece incearca sa-si recastige cota de piata pe care a pierdut-o in ultimii ani ca urmare a sanctiunilor.
  2. Situatia este similara si vizavi de Irak. Purtatorul de cuvant al Ministerului Petrolului din Irak, Asim Jihad, a declarat pentru Reuters, marti, ca productia de petrol a tarii a atins un nivel record in ianuarie, cu o medie de productie de 4.775 milioane de barili pe zi. In timp ce tara continua sa fie prinsa in conflictul ISIS, precum si in disputele interne intre Bagdad si Kurdistan, Irak-ul depinde de productia crescuta aducatoare de venituri si pentru a-si recapata pozitia regionala.
  3. Sintagma "tai daca tai si tu" este vie si nevatamata. Ali Naimi a repetat in mod constant: "De ce ar trebui sa taiem noi, daca producatorii mai putin eficienti nu taie?"

Aceasta intalnire nu reflecta o schimbare in aceasta strategie. Piata a raspuns cu "sperante razlete" intr-un acord de productie, mai degraba decat printr-un optimism ca suntem in miscare spre aceasta directie.

Cu alte cuvinte, o inghetare a productiei, contrar cuvintelor ministrului din Qatar citat la inceput, nu misca piata spre o stabilizare deoarece: 1: Iranul si Irak-ul este putin probabil sa fie de acord si 2: productia este inghetata aproape de niveluri record, adancind supraincarcarea pietei cu petrol. Din nou, pentru a sublinia prudenta lui Kemp aici: "exista sanse ca intelegerea de la Doha sa insemne, eventual, o miscare spre un acord de taiere a productiei, in cele din urma".